Cursul leu/CHF – îngheţat la 2,41 lei, într-un dosar de dare în plată
urtea de Apel Bucureşti (CAB) a dispus îngheţarea francului elveţian (CHF) la valoarea de 2,41 lei, într-un dosar de dare în plată, mentinând, astfel, o decizie a Tribunalului Bucureşti de anul trecut. Astfel, instanţa a adaptat contractul de credit încheiat între consumatorul reclamant şi Credit Europe Bank NV.
Alexandra Ianul (fosta Burada), avocatul debitorului, ne-a spus că această decizie este o premieră a CAB, precizând: „Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat, astăzi, o soluţie fără precedent, într-un dosar având că obiect darea în plată, unde, în anul 2019, Tribunalul Bucureşti a admis apelul consumatorilor şi a dispus adaptarea obligaţiilor din Contractul de credit în CHF la cursul din data acordării plus o marjă de 20%, respectiv a «îngheţat» cursul la valoarea de 2,41 lei pentru un franc elveţian. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi menţinută în recurs de Curtea de Apel Bucureşti are drept consecinţă o reechilibrare a contractului pentru viitor, până la scadenţa sa finală, prin înlăturarea riscului valutar şi, implicit, diminuarea cursului la care urmează să fie efectuate plăţile la o valoare rezonabilă”.
În motivare, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă, reţine, în considerentele sale, că raportat la situaţiile particulare, „instanţa poate dispune o măsură inferioară de reechilibrare a contractului, în sensul că nu ar fi ţinută să aplice neapărat limita maximă a remediului legal – darea în plată -, putând să adopte măsuri pe care le putem considera clasice în materia impreviziunii (adaptarea prestaţiilor, ajustarea acestora, încetarea contractului în condiţiile indicate de instanţă, precedate toate de o încercare nereuşită de negociere). În condiţiile în care instanţa dispune adaptarea contactului, consecinţa este reducerea obligaţiei de plată, devenită excesiv de oneroasă, până la o limită rezonabilă şi echitabilă, atât pentru debitor, cât şi pentru creditor”.
Soluţia aplicată în cauza menţionată este în deplină concordanţă cu interpretarea obligatorie emisă de Curtea Constituţională a României în numeroasele Decizii pronunţate pe marginea Legii 77/2016, unde aceasta din urmă a subliniat în nenumărate rânduri faptul că, odată constatat caracterul excesiv de oneros al obligaţiilor contractuale (în speţă cauzat de creşterea excesivă a cursului valutar), instanţa poate alica un remediu judiciar contractului, care poate merge de la diminuarea cursului la care se efectuează plăţile şi până la încetarea contractului prin darea în plată, ne-a mai explicat avocatul consumatorului.
În opinia sa, pentru a înţelege ce înseamnă această soluţie pentru debitor, se impune o analiză succintă a cifrelor: „Contractul de credit a fost încheiat la data de 05.11.2007 de către un IFN care, ulterior, a cesionat creanţa către o societate din Olanda. Acesta a acordat consumatorului un credit ipotecar în cuantum de 139.114 CHF în scopul achiziţionării unui imobil – apartament, având destinaţia de locuinţă. La momentul finantării, rata de schimb pentru un CHF era de 2,0043 lei, astfel că, la momentul acordării finanţări, consumatorul datora în echivalentul monedei naţionale RON suma de 278.826 lei, la care urmau să se adune dobânzi. Cuantumul ratei lunare pe care consumatarul o avea de achitat la data semnării contractului, raportat la cursul din ziua acordării de 2.0043 lei/CHF, era de 1.080 lei. La data transmiterii notificării de dare în plată, în anul 2016, rata lunară pe care apelantul o avea de achitat raportat la un curs de 4,09 lei pentru un CHF era de 2.829 lei, iar soldul era de 128.871 CHF ( echivalentul sumei de 527.007 lei) cu «doar» 248.181 lei mai mult faţă de momentul finanţării, după ce a efectuat, timp de opt ani, plăţi în valoare de 55.582 CHF (la un curs mediu de aproximativ 200.095 lei). Analizând valoarea cu care au crescut obligaţiile de plată ale consumatorului şi plăţile pe care acesta le-a efectuat până la data transmiterii notificării, se poate lesne constata că soluţia de reechilibrare este una justă chiar şi pentru creditor. Acesta urmează să mai încaseze suma de 310.579 lei cu titlu de sold, la care se vor adauga dobânzi – practic, o sumă mai mare decât cea acordată, la care se vor adăuga dobânzi. Rata lunară a debitorului se va diminua, însă, semnificativ, cu aproape 1000 de lei”.
Decizia CAB este definitivă.
Potrivit Alexandrei Ianul (fostă Burada), noua formă a Legii dării în plată prioritizează adaptarea contractului şi ajustarea prestaţiilor: „Nu putem decât să salutăm această decizie pronunţată în spiritul legii 77/2016 şi a deciziilor Curţii Constituţionale a României, sperând totdată ca, pentru notificările pornite anul acesta în temeiul Legii dării în plată modificată, consumatorii de credite în CHF să îşi găsească, într-un final, un just remediu prin intermediul instanţei judecătoreşti. Spun acest lucru, deoarece Legea dării în plată astfel cum a fost modificată anul acesta prin Legea 52/2020, prioritizează adaptarea contractului şi ajustarea prestaţiilor faţă de măsura excesivă a dării în plată”.
Amintim că, la jumătatea lunii mai, noua Lege pentru darea în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Amendamentele aduse Legii dării în plată arată că reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele evenimente;
a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;
b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.
Mai multe detalii in Bursa.ro